Navigare rapida
Link-uri utile
Memoria este procesul psihic care asigura intiparirea, stocarea si reactualizarea experientei anterioare.
Gandirea : manipularea reprezentarilor mentale ale informatiilor.
Conceptele sunt condensari informationale, generalizari despre obiecte, fiinte si fenomene ce au caracteristici similare.
Noi realizam generalizari pornind de la similaritatile existente intre instantele intre instantele (sau exemplarele) diferitelor obiecte si ignorand diferentele.
O problema apare atunci cand o persoana isi propune sa atinga un scop sau sa reactioneze intr-o situatie si nu are pentru aceasta un raspuns dinainte pregatit.
Euristica se refera la regulile mentale care pot conduce la o solutie.
Euristica reprezentativitatii este tendinta de a presupune ca, daca ceva seamana cu un membru al unei anumite categorii,acel ceva face parte din categoria respectiva, indiferent de datele statistice aflate la indemana.
Euristica disponibilitatii este tendinta de a presupune ca un eveniment sau ca un eveniment sau un lucru este cu atat mai frecvent cu ca il putem evoca mai usor din memorie.
Motivatia reprezinta ansamblul factorilor care declanseaza activitatea individului, o orienteaza catre anumite scopuri si o sustine energetic.
Trebuinta este expresia psihica a necesitatilor inascute sau dabandite ale omului.
Nivelul de aspiratie este definit drep standardul pe care o persoana se asteapta si spera sa-l atinga intr-o sarcina data.
Procesele afective sunt stari sau trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea inconjuratoare, masura in care necesitatile luim interne sunt sau nu satisfacute.Ansamblul proceselor afective (emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni) constituie activitatea.
Emotiile sunt trairi afective de scurta durata, de intensitate variabila, care exprima reactiile noastre la situatiile, evenimentele cu care ne confruntam.
Psihologul american Gordon Allport defineste personalitatea drept organizarea dinamica in individ a acelor sisteme psiho-fizice care ii determina gandirea si comportamentul. In Dictionarul de psihologie (1995) al lui Norbert Sillamy, personalitatea este definita ca elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de alta persoana.
Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se exprima cel mai pregnant in conduita.
Aptitudinile reprezinta insusirile psihice si fizice relativ stabile care-i permit omului sa efectueze cu succes anumite activitati.
O combinare specifica a aptitudinilor care asigura posibilitatea realizarii creatoare si originale a unei activitati constituie talentul.
Teoria genetica
Redarea mintala se refera la un nivel intelectual situat semnificativ sub medie siinsotit de deficiente in comportamentele de adaptare la mediu.
Supradotarea intelectuala desemneaza un nivel intelectual semnificativ mai mare decat cel medie al populatiei.
Caracterul desemneaza ansamblul insusirilor psihice care privesc relatiile unei persoane cu semenii sai si valorile dupa care se conduce.
Atitudinea este o modalitate de raportare fata de anumite aspecte ale realitatii ce implica reactii afective, cognitive si comportamentale.
Ereditatea este insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite, de la o generatie la alta, mesajele de specificitate, sub forma codului genetic.
Mediul este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza, direct sau indirect, in procesul deveniri sale.
Educatia se defineste ca fiind activitatea specializata, specific umana, care mijloceste si sustine, in mod constient, dezvoltarea.
In general, psihologii definesc stima de sine ca fiind rezultatul estimarii primei valori. Ea se manifesta ca satisfactie sau insatisfactie pe care omul o asociaza imaginii de sine, constient sau nu.
Conceptul de sine reprezinta totalitatea perceptiilor si cunostintelor pe care oamenii le au despre calitatile si caracteristicile lor.
Componenta evaluativa a eului, care se refera la auto-evaluarile pozitive sau negative sau negative ale persoanei, se numeste stima de sine.
Termenul de auto-prezentare se refera la strategiile pe care le foloseste individul pentru a modela impresiile celorlalti despre el.
Socializarea este procesul prin care persoana invata modul de viata al societatii la care traiste si isi dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ si ca membru al unor grupuri.
Identitatea psihosociala este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupuri, institutii, colectivitati) cu individualul, reunind reprezentarea de sinesi de altii.
Auto-dezvaluirea este procesul prin care individul comunica altora informatii mai mult sau mai putin intime despre el.
Psihologi definesc atitudinea astfel: o organizare relativ durabila de credinte, sentimente si tendinte comportamentale fata de persoane, grupuri, obiecte si evenimente semnificative din punct de vedere social.
Comportamentul de ajutorare rprezinta osubcategorie in cadrul comportamentului prosocial. El poate fi definit ca un act intentionat efectuat in folosul altei persoane.
Empatia corespunde capacitatii de a sesiza trairile altuia, de a ne identifica emotional si cognitiv cu o alta persoana.
Situatiile de urgenta sunt situatii relati neobisnuite, care împiedica un pericol pentru o persoana. Ele nu pot fi prevazute, sunt foarte diferite si impun actiuni imediate, cântarirea pe îndelete a alternativelor nefiind posibila.
Instinctul este un model predeterminat de raspunsuri la stimulii din mediu, raspunsuri ce sunt controlate genetic.
Fustrarea a fost definita ca fiind orice eveniment ce inerfereaza cu atingerea scopului.
Normele sunt conventii care regleaza viata sociala si care previn conflictele. Ele au un caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage sanctiuni.
Leon Festinger a definit coeziunea ca rezultatul tuturor fortelor care ii determina pe indivizi sa ramana in grup.
Conformismul este o schimbare in comportament sau in atitudini catre pozitia grupului (a majoritarii membrilor grupului), ca rezultat al presiunii implicite a grupului.
Deviata poate fi definita ca o violare a normelor aflate intr-un grup dat.
Perceptia extrasenzoriala este definita de parapsihologii ca fiind abilitatea de a primi informatii despre lume prin alte canale decat simturile normale.
Clarviziunea desemneaza o forma de perceptie extrasenzoriala care se refera la abilitatea de a obtine cunostinte despre evenimente care nu sunt detectabile prin intermediul simturilopr uzuale. Precognita consta in abilitatea de a prevedea sau prezice evenimentele viitoare.
Ulterior, psihologii au largit acest consept, definind perceptia subliminala drept perceptia stimulilor pe care nu-i detectam in mod constient intr-o anumita ocazie, desi in alte situatii am fi avut posibilitatea constientizarii lor.